Tratamentul combinat cu metformină
Un studiu a arătat îmbunătăţirea controlului metabolic la administrarea concomitentă a glimepirirdei, comparativ cu metformina în monoterapie, la pacienţii cu un control inadecvat la doze zilnice maxime de metformină.
Tratamentul combinat cu insulină
Există puţine date referitor la tratamentul combinat cu insulină. La pacienţii cu un control inadecvat la doze zilnice maxime de glimepiridă, poate fi instituit tratamentul concomitent cu insulină. În două studii combinaţia a arătat aceeaşi ameliorare a controlului metabolic ca şi insulina singură; oricum, în tratamentul combinat doza medie necesară de insulină a fost mai mică.
5.2. Proprietăţi farmacocinetice
Absorbţia
Biodisponibilitatea glimepiridei după administrarea orală este completă. Ingerarea alimentelor nu are o influenţă relevantă asupra absorbţiei, doar viteza de absorbţie se reduce puţin. Concentraţiile serice maxime (C max) sunt atinse la aproximativ 2,5 ore după administrarea orală (media 0,3 μg/ml cu doze multiple de 4 mg pe zi) şi nu există o relaţie liniară între doză şi C max şi AUC (aria de sub curba timp/concentraţie).
Distribuţia
Glimepirida are un volum de distribuţie foarte mic (aprox. 8,8 litri) care este aproape egal cu spaţiul de distribuţie al albuminei, se leagă în proporţie mare de proteinele plasmatice (>99%) şi are un clearance redus (aprox. 48 ml/min).
La animale glimepirida este excretată în lapte. Glimepirida trece prin placentă. Traversarea barierei hematoencefalice este mică.
Biotransformarea şi eliminarea
Media timpului de înjumătăţire serică prin eliminare, relevantă la doze multiple, este de circa 5 până la 8 ore. La doze mari au fost observate perioade de înjumătăţire puţin mai lungi.
După o doză unică de glimepiridă radiomarcată, 58% din radioactivitate a fost regăsită în urină şi 35% în fecale. În urină nu s-a găsit forma nemodificată. Doi metaboliţi – mai probabil rezultaţi din metabolismul hepatic (în principal via CYP2C9) – au fost identificaţi atât în urină cât şi în fecale: hidroxi- şi carboxi- derivaţi. După administrarea orală de glimepiridă timpii de înjumătăţire plasmatică prin eliminare ai acestor metaboliţi au fost de 3-6 şi respectiv 5-6 ore.
Comparaţia dozării unice şi multiple nu a arătat diferenţe semnificative în farmacocinetică, iar variabilitatea intraindividuală a fost foarte mică. Nu prezintă cumulare relevantă.