Antagoniştii H2, betablocantele, clonidina şi reserpina pot intensifica sau reduce efectul glimepiridei de scădere a glicemiei.
Sub influenţa substanţelor simpatolitice cum sunt blocantele beta-adrenergice, clonidina, rezerpina şi guanetidina, simptomele adrenergice care semnalează hipoglicemia se pot reduce sau să fie absente.
Consumul acut sau cronic de alcool poate potenţa sau reduce efectul glimepiridei de scădere a glicemiei într-un mod imprevizibil.
Glimepirid poate potenţa sau reduce efectul derivaţilor cumarinici.
4.6 Sarcina şi alăptarea
Sarcina
Riscul legat de diabet
Valorile anormale ale glicemiei în timpul sarcinii sunt asociate cu o incidenţă crescută de malformaţii congenitale şi mortalitate perinatală. Valorile glicemiei trebuie atent monitorizate în timpul sarcinii pentru a evita riscul teratogen. În astfel de cazuri se impune administrarea de insulină. Pacientele care vor să devină însarcinate trebuie să-şi informeze medicul.
Riscul legat de glimepiridă
Nu există date disponibile despre administrarea glimepiridei la femeile însărcinate. Studiile efectuate la animale au evidenţiat toxicitate reproductivă care a fost legată mai probabil de acţiunea farmacologică (hipoglicemie) a glimepiridei (a se vedea 5.3).
În consecinţă, glimepirida nu se va administra pe tot parcursul sarcinii.
Pacientele sub tratament cu glimepiridă care vor să devină însărcinate sau dacă sarcina a fost depistată în cursul tratamentului vor trece la tratamentul cu insulină, cât mai curând posibil.
Alăptarea
La om nu se cunoaşte excreţia în lapte. La şobolan, glimepirida se excretă în lapte.
Pentru că alte sulfonilureice se excretă în lapte la om şi pentru că există riscul hipoglicemiei la copii alăptaţi, nu este recomandată alăptarea în timpul tratamentului cu glimepiridă.